1Toți vameșii și păcătoșii se apropiau* de Isus ca să-L asculte. *Mat 9:10
2Și fariseii, și cărturarii cârteau și ziceau: „Omul acesta primește pe păcătoși și* mănâncă cu ei.” *Fapte 11:3; Gal 2:12
3Dar El le-a spus pilda aceasta:
4„Care* om dintre voi, dacă are o sută de oi și pierde pe una din ele, nu lasă pe celelalte nouăzeci și nouă pe islaz și se duce după cea** pierdută, până când o găsește? *Mat 18:12 **1 Pet 2:10; 1 Pet 2:25
5După ce a găsit-o, o pune cu bucurie pe umeri
6și, când se întoarce acasă, cheamă pe prietenii și vecinii săi și le zice: ‘Bucurați-vă împreună cu mine, căci mi-am găsit oaia care era pierdută.’
7Tot așa, vă spun că va fi mai* multă bucurie în cer pentru un singur păcătos care se pocăiește, decât pentru nouăzeci și nouă de oameni neprihăniți, care n-au nevoie de pocăință. *Luca 5:32
8Sau care femeie, dacă are zece lei1 de argint și pierde unul din ei, nu aprinde o lumină, nu mătură casa și nu caută cu băgare de seamă până când îl găsește?
9După ce l-a găsit, cheamă pe prietenele și vecinele ei și zice: ‘Bucurați-vă împreună cu mine, căci am găsit leul pe care-l pierdusem.’
10Tot așa, vă spun că este bucurie înaintea îngerilor lui Dumnezeu pentru un singur păcătos care se pocăiește.”
11El a mai zis: „Un om avea doi fii.
12Cel mai tânăr din ei a zis tatălui său: ‘Tată, dă-mi partea de avere ce mi se cuvine.’ Și tatăl le-a împărțit averea.
13Nu după multe zile, fiul cel mai tânăr a strâns totul și a plecat într-o țară depărtată, unde și-a risipit averea* , ducând o viață destrăbălată. *Marc 12:44
14După ce a cheltuit totul, a venit o foamete mare în țara aceea, și el a început să ducă lipsă.
15Atunci, s-a dus și s-a lipit de unul din locuitorii țării aceleia, care l-a trimis pe ogoarele lui să-i păzească porcii.
16Mult ar fi dorit el să se sature cu roșcovele pe care le mâncau porcii, dar nu i le dădea nimeni.
17Și-a venit în fire și a zis: ‘Câți argați ai tatălui meu au belșug de pâine, iar eu mor de foame aici!
18Mă voi scula, mă voi duce la tatăl meu și-i voi zice: «Tată, am păcătuit împotriva cerului și împotriva ta
19și nu mai sunt vrednic să mă chem fiul tău; fă-mă ca pe unul din argații tăi.»’
20Și s-a sculat și a plecat la tatăl său. Când era încă* departe, tatăl său l-a văzut și i s-a făcut milă de el, a alergat de a căzut pe grumazul lui și l-a sărutat mult. *Fapte 2:39; Efes 2:13; Efes 2:17
21Fiul i-a zis: ‘Tată, am păcătuit împotriva cerului și* împotriva ta, nu mai sunt vrednic să mă chem fiul tău.’ *Ps 51:4
22Dar tatăl a zis robilor săi: ‘Aduceți repede haina cea mai bună și îmbrăcați-l cu ea; puneți-i un inel în deget și încălțăminte în picioare.
23Aduceți vițelul cel îngrășat și tăiați-l. Să mâncăm și să ne veselim,
24căci* acest fiu al meu era mort și a înviat; era pierdut și a fost găsit.’ Și au început să se veselească. *Luca 15:32; Efes 2:1; Efes 5:14; Apoc 3:1
25Fiul cel mai mare era la ogor. Când a venit și s-a apropiat de casă, a auzit muzică și jocuri.
26A chemat pe unul din robi și a început să-l întrebe ce este.
27Robul acela i-a răspuns: ‘Fratele tău a venit înapoi și tatăl tău a tăiat vițelul cel îngrășat, pentru că l-a găsit iarăși sănătos și bine.’
28El s-a întărâtat de mânie și nu voia să intre în casă. Tatăl său a ieșit afară și l-a rugat să intre.
29Dar el, drept răspuns, a zis tatălui său: ‘Iată, eu îți slujesc ca un rob de atâția ani și niciodată nu ți-am călcat porunca și mie niciodată nu mi-ai dat măcar un ied să mă veselesc cu prietenii mei;
30iar când a venit acest fiu al tău, care ți-a mâncat averea cu femeile desfrânate, i-ai tăiat vițelul cel îngrășat.’
31‘Fiule, i-a zis tatăl, tu întotdeauna ești cu mine și tot ce am eu este al tău.
32Dar trebuia să ne veselim și să ne bucurăm, pentru că* acest frate al tău era mort și a înviat, era pierdut și a fost găsit.’” *Luca 15:24