1Isus a* luat cuvântul şi le-a vorbit iarăşi în pilde. Şi a zis:*Luca 14:16; Apoc 19:7; Apoc 19:9
2„Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un împărat care a făcut nuntă fiului său.
3A trimis pe robii săi să cheme pe cei poftiţi la nuntă, dar ei n-au vrut să vină.
4A trimis iarăşi alţi robi şi le-a zis: ‘Spuneţi celor poftiţi: «Iată că am gătit ospăţul meu; juncii şi vitele mele cele îngrăşate au fost tăiate; toate sunt gata, veniţi la nuntă.»’
5Dar ei, fără să le pese de poftirea lui, au plecat: unul la holda lui şi altul la negustoria lui.
6Ceilalţi au pus mâna pe robi, şi-au bătut joc de ei şi i-au omorât.
7Când a auzit, împăratul s-a mâniat, a trimis oştile* sale, a nimicit pe ucigaşii aceia şi le-a ars cetatea.*Dan 9:26; Luca 19:27
8Atunci a zis robilor săi: ‘Nunta este gata, dar cei poftiţi n-au fost vrednici* de ea.*Mat 10:11; Mat 10:13; Fapte 13:46
9Duceţi-vă dar la răspântiile drumurilor şi chemaţi la nuntă pe toţi aceia pe care-i veţi găsi.’
10Robii au ieşit la răspântii, au* strâns pe toţi pe care i-au găsit, şi buni, şi răi, şi odaia ospăţului de nuntă s-a umplut de oaspeţi.*Mat 13:38; Mat 13:47
11Împăratul a intrat să-şi vadă oaspeţii şi a zărit acolo pe un om care* nu era îmbrăcat în haina de nuntă.*2 Cor 5:3; Efes 4:24; Col 3:10; Col 3:12; Apoc 3:4; Apoc 16:15; Apoc 19:8
12‘Prietene’, i-a zis el, ‘cum ai intrat aici fără să ai haină de nuntă?’ Omul acela a amuţit.
13Atunci, împăratul a zis slujitorilor săi: ‘Legaţi-i mâinile şi picioarele şi luaţi-l şi aruncaţi-l în* întunericul de afară; acolo vor fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor.*Mat 8:12
14Căci* mulţi sunt chemaţi, dar puţini sunt aleşi.’”*Mat 20:16
15Atunci*, fariseii s-au dus şi s-au sfătuit cum să prindă pe Isus cu vorba.*Marc 12:13; Luca 20:20
16Au trimis la El pe ucenicii lor împreună cu irodienii, care I-au zis: „Învăţătorule, ştim că eşti adevărat şi că înveţi pe oameni calea lui Dumnezeu în adevăr, fără să-Ţi pese de nimeni, pentru că nu cauţi la faţa oamenilor.
17Spune-ne dar, ce crezi? Se cade să plătim bir Cezarului sau nu?”
18Isus, care le cunoştea vicleşugul, a răspuns: „Pentru ce Mă ispitiţi, făţarnicilor?
19Arătaţi-Mi banul birului.” Şi ei I-au adus un ban1.
20El i-a întrebat: „Chipul acesta şi slovele scrise pe el ale cui sunt?”
21„Ale Cezarului”, I-au răspuns ei. Atunci, El le-a zis: „Daţi* dar Cezarului ce este al Cezarului, şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu!”*Mat 17:25; Rom 13:7
22Miraţi de cuvintele acestea, ei L-au lăsat şi au plecat.
23În aceeaşi* zi, au venit la Isus saducheii, care** zic că nu este înviere. Ei I-au pus următoarea întrebare:*Marc 12:18; Luca 20:27 **Fapte 23:8
24„Învăţătorule, Moise* a zis: ‘Dacă moare cineva fără să aibă copii, fratele lui să ia pe nevasta fratelui său şi să-i ridice urmaş.’*Deut 25:5
25Erau dar la noi şapte fraţi. Cel dintâi s-a însurat şi a murit şi, fiindcă n-avea copii, a lăsat fratelui său pe nevasta lui.
26Tot aşa şi al doilea, şi al treilea, până la al şaptelea.
27La urmă, după ei toţi, a murit şi femeia.
28La înviere, nevasta căruia din cei şapte va fi ea? Fiindcă toţi au avut-o de nevastă.”
29Drept răspuns, Isus le-a zis: „Vă rătăciţi! Pentru că nu cunoaşteţi* nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu.*Ioan 20:9
30Căci, la înviere, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita, ci vor fi* ca îngerii lui Dumnezeu în cer.*1 Ioan 3:2
31Cât priveşte învierea morţilor, oare n-aţi citit ce vi s-a spus de Dumnezeu, când zice:
32‘Eu* sunt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov’? Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morţi, ci al celor vii.”*Exod 3:6; Exod 3:16; Marc 12:26; Luca 20:37; Fapte 7:32; Evr 11:16
33Noroadele care ascultau au* rămas uimite de învăţătura lui Isus.*Mat 7:28
34Când* au auzit fariseii că Isus a astupat gura saducheilor, s-au strâns la un loc.*Marc 12:28
35Şi unul din ei, un învăţător al Legii*, ca să-L ispitească, I-a pus întrebarea următoare:*Luca 10:25
36„Învăţătorule, care este cea mai mare poruncă din Lege?”
37Isus i-a răspuns: „‘Să* iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu tot cugetul tău.’*Deut 6:5; Deut 10:12; Deut 30:6; Luca 10:27
38Aceasta este cea dintâi şi cea mai mare poruncă.
39Iar a doua, asemenea ei, este: ‘Să* iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.’*Lev 19:18; Mat 19:19; Marc 12:31; Luca 10:27; Rom 13:9; Gal 5:14; Iac 2:8
40În aceste* două porunci se cuprind toată Legea şi Prorocii.”*Mat 7:12; 1 Tim 1:5
41Pe* când erau strânşi la un loc fariseii, Isus i-a întrebat:*Marc 12:35; Luca 20:41
42„Ce credeţi voi despre Hristos? Al cui fiu este?” „Al lui David”, I-au răspuns ei.
43Şi Isus le-a zis: „Cum atunci, David, fiind insuflat de Duhul, Îl numeşte Domn, când zice:
44‘Domnul* a zis Domnului Meu: «Şezi la dreapta Mea până voi pune pe vrăjmaşii Tăi sub picioarele Tale»’?*Ps 110:1; Fapte 2:34; 1 Cor 15:25; Evr 1:13; Evr 10:12; Evr 10:13
45Deci, dacă David Îl numeşte Domn, cum este El fiul lui?”
46Nimeni* nu I-a putut răspunde un cuvânt. Şi, din ziua aceea, n-a** îndrăznit nimeni să-I mai pună întrebări.*Luca 14:6 **Marc 12:34; Luca 20:40