1Iov a luat cuvântul şi a zis:
2„Ştiu bine că este aşa. Şi cum ar putea omul să-şi scoată* dreptate înaintea lui Dumnezeu?*Ps 143:2; Rom 3:20
3Dacă ar voi să se certe cu El, din o mie de lucruri n-ar putea să răspundă la unul singur.
4Ale Lui* sunt înţelepciunea şi atotputernicia: cine I s-ar putea împotrivi fără să fie pedepsit?*Iov 36:5
5El mută deodată munţii şi-i răstoarnă în mânia Sa.
6Zguduie* pământul din temelia** lui, de i se clatină stâlpii.*Isa 2:19; Isa 2:21; Hag 2:6; Hag 2:21; Evr 12:26 **Iov 26:11
7Porunceşte soarelui, şi soarele nu mai răsare; şi ţine stelele sub pecetea Lui.
8Numai El* întinde cerurile şi umblă pe înălţimile mării.*Gen 1:6; Ps 104:2; Ps 104:3
9El a făcut* Ursa-Mare, Luceafărul de seară şi Raliţele şi stelele din ţinuturile de miazăzi.*Gen 1:16; Iov 38:31; Amos 5:8
10El face* lucruri mari şi nepătrunse, minuni fără număr.*Iov 5:9; Ps 71:15
11Iată*, El trece pe lângă mine, şi nu-L văd, Se duce, şi nu-L zăresc.*Iov 23:8; Iov 23:9; Iov 35:14
12Dacă* apucă El, cine-L va opri? Cine-I va zice: ‘Ce faci?’*Isa 45:9; Ier 18:6; Rom 9:20
13Dumnezeu nu-Şi întoarce mânia; sub El se pleacă toţi sprijinitorii mândriei*.*Iov 26:12; Isa 30:7
14Şi eu cum să-I răspund? Ce cuvinte să aleg?
15Chiar dacă aş* avea dreptate, nu I-aş răspunde. Nu pot decât să mă rog judecătorului.*Iov 10:15
16Şi chiar dacă m-ar asculta când Îl chem, tot n-aş putea crede că mi-a ascultat glasul –
17El, care mă izbeşte ca într-o furtună, care îmi înmulţeşte fără pricină* rănile,*Iov 2:3; Iov 34:6
18care nu mă lasă să răsuflu, mă satură de amărăciune.
19Să alerg la putere? El este atotputernic. La dreptate? Cine mă va apăra?
20Oricâtă dreptate aş avea, gura mea mă va osândi şi oricât de nevinovat aş fi, El mă va arăta ca vinovat.
21Nevinovat! Sunt, dar nu ţin la viaţă, îmi dispreţuiesc viaţa.
22Ce-mi pasă la urma urmei? Căci îndrăznesc s-o spun: El nimiceşte pe cel nevinovat* ca şi pe cel vinovat.*Ecl 9:2; Ecl 9:3; Ezec 21:3
23Şi dacă biciul ar pricinui măcar îndată moartea…! Dar El râde de încercările celui nevinovat.
24Pământul este dat pe mâinile celui nelegiuit; El acoperă* ochii judecătorilor – de nu El, apoi cine altul?*2 Sam 15:30; 2 Sam 19:4; Ier 14:4
25Zilele* mele aleargă mai iuţi decât un alergător; fug fără să fi văzut fericirea;*Iov 7:6; Iov 7:7
26trec ca şi corăbiile cele iuţi, ca vulturul* care se repede asupra prăzii.*Hab 1:8
27Dacă* zic: ‘Vreau să-mi uit suferinţele, să-mi las întristarea şi să fiu voios’,*Iov 7:13
28sunt îngrozit* de toate durerile mele. Ştiu că nu mă vei scoate nevinovat**.*Ps 119:120 **Exod 20:7
29Şi dacă voi fi judecat vinovat, pentru ce să mă mai trudesc degeaba?
30Chiar dacă* m-aş spăla cu zăpadă, chiar dacă mi-aş curăţi mâinile cu leşie,*Ier 2:22
31Tu tot m-ai cufunda în mocirlă, de s-ar scârbi până şi hainele de mine!
32Căci El nu* este un om ca mine, ca să-I pot răspunde şi să mergem împreună la judecată.*Ecl 6:10; Isa 45:9; Ier 49:19; Rom 9:20
33Nici nu* este vreun mijlocitor între noi, care să-şi pună mâna peste noi amândoi.*Iov 9:19; 1 Sam 2:25
34Să-Şi tragă* însă varga de deasupra mea şi să nu mă mai tulbure spaima Lui.*Iov 13:20; Iov 33:7; Ps 39:10
35Atunci voi vorbi şi nu mă voi teme de El. Altfel, nu sunt stăpân pe mine.