Iov 7

Iov deznădăjduit

1Soarta omului pe pământ este ca a unui ostaş* şi zilele lui sunt ca ale unui muncitor cu ziua.*Iov 14:5; Iov 14:13; Iov 14:14; Ps 39:4

2Cum suspină robul după umbră, cum îşi aşteaptă muncitorul plata,

3aşa am eu parte de luni de durere*, şi partea mea sunt nopţi de suferinţă.*Iov 29:2

4Mă culc şi zic: ‘Când mă voi scula*? Când se va sfârşi noaptea?’ Şi mă satur de frământări până în revărsatul zorilor.*Deut 28:67; Iov 17:12

5Trupul mi se acoperă* cu viermi şi cu o coajă pământoasă, pielea-mi crapă şi se desface.*Isa 14:11

6Zilele mele* zboară mai iuţi decât suveica ţesătorului, se duc şi nu mai am nicio nădejde!*Iov 9:25; Iov 16:22; Iov 17:11; Ps 90:6; Ps 102:11; Ps 103:15; Ps 144:4; Isa 38:12; Isa 40:6; Iac 4:14

7Adu-Ţi aminte, Dumnezeule, că viaţa mea* este doar o suflare! Ochii mei nu vor mai vedea fericirea.*Ps 78:39; Ps 89:47

8Ochiul* care mă priveşte nu mă va mai privi; ochiul Tău mă va căuta şi nu voi mai fi.*Iov 20:9

9Cum se risipeşte norul şi trece, aşa nu se va mai ridica cel ce se* coboară în Locuinţa morţilor!*2 Sam 12:23

10Nu se va mai întoarce în casa lui şi nu-şi va mai cunoaşte locul* în care locuia.*Iov 8:18; Iov 20:9; Ps 103:16

11De aceea nu-mi* voi ţine gura, ci voi vorbi în neliniştea inimii mele, mă voi tângui** în amărăciunea sufletului meu.*Ps 39:1; Ps 39:9; Ps 40:9 **1 Sam 1:10; Iov 10:1

12Oare o mare sunt eu sau un balaur de mare, de-ai pus strajă în jurul meu?

13Când* zic: ‘Patul mă va uşura, culcuşul îmi va alina durerile’,*Iov 9:27

14atunci mă înspăimânţi prin vise, mă îngrozeşti prin vedenii.

15Ah, aş vrea mai bine gâtuirea, mai bine moartea decât aceste oase!

16Le dispreţuiesc*!… Nu voi trăi în veci… Lasă-mă**, căci doar o suflare mi-i viaţa!*Iov 10:1 **Iov 10:20; Iov 14:6; Ps 39:13 Ps 62:9

17Ce este* omul ca să-Ţi pese atât de mult de el, ca să iei seama la el,*Ps 8:4; Ps 144:3; Evr 2:6

18să-l cercetezi în toate dimineţile şi să-l încerci în toate clipele?

19Când vei înceta odată să mă priveşti? Când îmi vei da răgaz să-mi înghit scuipatul?

20Dacă am păcătuit, ce pot să-Ţi fac, Păzitorul* oamenilor? Pentru ce m-ai pus** ţintă săgeţilor Tale, de am ajuns o povară chiar pentru mine însumi?*Ps 36:6 **Iov 16:12; Ps 21:12; Plang 3:12

21Pentru ce nu-mi ierţi păcatul şi pentru ce nu-mi uiţi fărădelegea? Căci voi adormi în ţărână şi, când mă vei căuta, nu voi mai fi!”

©2022 Lorand.work