1După ce am scăpat de primejdie, am aflat că ostrovul* se chema Malta.*Fapte 27:26
2Barbarii* ne-au arătat o bunăvoinţă puţin obişnuită, ne-au primit pe toţi la un foc mare, pe care-l aprinseseră din pricină că ploua şi se lăsase un frig mare.*Rom 1:14; 1 Cor 14:11; Col 3:11
3Pavel strânsese o grămadă de mărăcini şi-i pusese pe foc; o năpârcă a ieşit afară din pricina căldurii şi s-a lipit de mâna lui.
4Barbarii, când au văzut năpârca spânzurată de mâna lui, au zis unii către alţii: „Cu adevărat, omul acesta este un ucigaş, căci Dreptatea nu vrea să-l lase să trăiască, măcar că a fost scăpat din mare.”
5Pavel a scuturat năpârca în foc şi n-a simţit niciun rău.
6Oamenii aceia se aşteptau să-l vadă umflându-se sau căzând deodată mort, dar, după ce au aşteptat mult şi au văzut că nu i se întâmplă niciun* rău, şi-au schimbat părerea şi ziceau** că este un zeu.*Marc 16:18; Luca 10:19 **Fapte 14:11
7În împrejurimi erau moşiile mai-marelui ostrovului, numit Publius. El ne-a primit şi ne-a ospătat cu cea mai mare bunăvoinţă, trei zile.
8Tatăl lui Publius zăcea atunci în pat, bolnav de friguri şi de urdinare. Pavel s-a dus la el, s-a rugat*, a pus** mâinile peste el şi l-a vindecat.*Iac 5:14; Iac 5:15 **Marc 6:5; Marc 7:32; Marc 16:18; Luca 4:40; Fapte 19:11; Fapte 19:12; 1 Cor 12:9; 1 Cor 12:28
9Atunci au venit şi ceilalţi bolnavi din ostrovul acela şi au fost vindecaţi.
10Ni s-a dat mare cinste* şi, la plecarea noastră cu corabia, ne-au dat tot ce ne trebuia pentru drum.*Mat 15:6; 1 Tim 5:17
11După o şedere de trei luni, am pornit cu o corabie din Alexandria, care iernase în ostrov şi care purta semnul Dioscurilor.
12Am ajuns la Siracusa şi am rămas acolo trei zile.
13De acolo, am mers înainte, pe lângă coastă şi am venit la Regio, iar a doua zi, fiindcă sufla vântul de miazăzi, după două zile, am venit la Puzole,
14unde am dat peste nişte fraţi, care ne-au rugat să mai rămânem şapte zile cu ei. Şi aşa am ajuns la Roma.
15Din Roma ne-au ieşit înainte, până în „Forul lui Apiu” şi până la „Cele Trei Cârciumi”, fraţii, care auziseră despre noi. Când i-a văzut Pavel, a mulţumit lui Dumnezeu şi s-a îmbărbătat.
16Când am ajuns la Roma, sutaşul a dat pe cei întemniţaţi căpitanului străjerilor palatului, iar lui* Pavel i s-a îngăduit să rămână într-un loc deosebit, cu un ostaş care-l păzea.*Fapte 24:25; Fapte 27:3
17După trei zile, Pavel a chemat pe mai-marii iudeilor şi, când s-au adunat, le-a zis: „Fraţilor, fără să fi făcut* ceva împotriva norodului sau obiceiurilor părinţilor noştri, am** fost băgat la închisoare în Ierusalim şi de acolo am fost dat în mâinile romanilor.*Fapte 24:12; Fapte 24:13; Fapte 25:8 **Fapte 21:33
18După ce m-au supus la cercetare*, ei aveau de gând să-mi dea drumul, pentru că nu era în mine nicio vină vrednică de moarte.*Fapte 22:24; Fapte 24:10; Fapte 25:8; Fapte 26:31
19Dar iudeii s-au împotrivit şi am* fost silit să cer să fiu judecat de Cezar, fără să am de altfel niciun gând să pârăsc neamul meu.*Fapte 25:11
20De aceea, v-am chemat să vă văd şi să vorbesc cu voi, căci din pricina* nădejdii lui Israel port eu acest** lanţ.”*Fapte 26:6; Fapte 26:7 **Fapte 26:29; Efes 3:1; Efes 4:1; Efes 6:20; 2 Tim 1:16; 2 Tim 2:9; Filim 1:10; Filim 1:13
21Ei i-au răspuns: „Noi n-am primit din Iudeea nicio scrisoare cu privire la tine şi n-a venit aici niciun frate care să fi spus sau să fi vorbit ceva rău despre tine.
22Dar am vrea să auzim părerea ta, pentru că ştim că partida aceasta pretutindeni stârneşte* împotrivire.”*Luca 2:34; Fapte 24:5; Fapte 24:14; 1 Pet 2:12; 1 Pet 4:14
23I-au hotărât o zi şi au venit mai mulţi la locuinţa lui. Pavel le-a vestit* Împărăţia lui Dumnezeu, le-a adus dovezi şi a căutat să-i încredinţeze, prin** Legea lui Moise şi prin Proroci, despre lucrurile privitoare la Isus. Vorbirea ţinea de dimineaţă până seara.*Luca 24:27; Fapte 17:3; Fapte 19:8 **Fapte 26:6; Fapte 26:22
24Unii* au crezut ce le spunea el, iar alţii n-au crezut.*Fapte 14:4; Fapte 17:4; Fapte 19:9
25Fiindcă ei au plecat acasă în neînţelegere unii cu alţii, Pavel n-a adăugat decât aceste vorbe: „Bine a spus Duhul Sfânt prin prorocul Isaia către părinţii voştri,
26când a zis: ‘Du-te* la poporul acesta şi zi-i: «Veţi auzi cu urechile voastre, şi nu veţi înţelege; cu ochii voştri veţi privi, şi nu veţi vedea.*Isa 6:9; Ier 5:21; Ezec 12:2; Mat 13:14; Mat 13:15; Marc 4:12; Luca 8:10; Ioan 12:40; Rom 11:8
27Căci inima acestui norod s-a împietrit; ei aud greu cu urechile, şi-au închis ochii, ca nu cumva să vadă cu ochii, să audă cu urechile, să înţeleagă cu inima, să se întoarcă la Dumnezeu şi să-i vindec.»’
28Să ştiţi dar că mântuirea aceasta a lui Dumnezeu a fost trimisă neamurilor* şi o vor asculta.”*Mat 21:41; Mat 21:43; Fapte 13:46; Fapte 13:47; Fapte 18:6; Fapte 22:21; Fapte 26:17; Fapte 26:18; Rom 11:11
29Când a zis aceste vorbe, iudeii au plecat, vorbind cu aprindere între ei.
30Pavel a rămas doi ani întregi într-o casă pe care o luase cu chirie. Primea pe toţi care veneau să-l vadă,
31propovăduia* Împărăţia lui Dumnezeu şi învăţa pe oameni, cu toată îndrăzneala şi fără nicio piedică, cele privitoare la Domnul Isus Hristos.*Fapte 4:31; Efes 6:19