1Solomon* s-a încuscrit cu Faraon, împăratul Egiptului. A luat de nevastă pe fata lui Faraon și a adus-o în cetatea** lui David până și-a isprăvit de zidit casa† lui, Casa Domnului și zidul†† dimprejurul Ierusalimului. *1 Imp 7:8; 1 Imp 9:24 **2 Sam 5:7 †1 Imp 7:1 ††1 Imp 9:15; 1 Imp 9:19
2Poporul* nu aducea jertfe decât pe înălțimi, căci până pe vremea aceasta nu se zidise încă o casă în Numele Domnului. *Lev 17:3; Deut 12:2; Deut 12:4; Deut 12:5; 1 Imp 22:43
3Solomon iubea* pe Domnul și se ținea** de obiceiurile tatălui său David. Numai că aducea jertfe și tămâie pe înălțimi. *Deut 6:5; Deut 30:16; Deut 30:20; Ps 31:23; Rom 8:28; 1 Cor 8:3 **1 Imp 3:6; 1 Imp 3:14
4Împăratul s-a dus* la Gabaon să aducă jertfe acolo, căci** era cea mai însemnată înălțime. Solomon a adus o mie de arderi-de-tot pe altar. *2 Cron 1:3 **1 Cron 16:39; 2 Cron 1:3
5La Gabaon*, Domnul S-a arătat în vis** lui Solomon noaptea și Dumnezeu i-a zis: „Cere ce vrei să-ți dau.” *1 Imp 9:2; 2 Cron 1:7 **Num 12:6; Mat 1:20; Mat 2:13; Mat 2:19
6Solomon* a răspuns: „Tu ai arătat o mare bunăvoință față de robul Tău David, tatăl meu, pentru că umbla** înaintea Ta în credincioșie, în dreptate și în curăție de inimă față de Tine; i-ai păstrat această mare bunăvoință și i-ai dat un fiu† care șade pe scaunul lui de domnie, cum se vede astăzi. *2 Cron 1:8 **1 Imp 2:4; 1 Imp 9:4; 2 Imp 20:3; Ps 15:2 †1 Imp 1:48
7Acum, Doamne, Dumnezeul meu, Tu ai pus pe robul Tău să împărățească în locul tatălui meu David, și eu nu sunt decât un tânăr*, nu sunt încercat**. *1 Cron 29:1 **Num 27:17
8Robul Tău este în mijlocul poporului pe care l-ai* ales, popor foarte mare, care nu poate fi nici socotit, nici** numărat, din pricina mulțimii lui. *Deut 7:6 **Gen 13:16; Gen 15:5
9Dă dar* robului Tău o inimă pricepută, ca să judece** pe poporul Tău, să deosebeascㆠbinele de rău! Căci cine ar putea să judece pe poporul Tău, pe poporul acesta așa de mare la număr!” *2 Cron 1:10; Prov 2:3; Iac 1:5 **Ps 72:1; Ps 72:2 †Evr 5:14
10Cererea aceasta a lui Solomon a plăcut Domnului.
11Și Dumnezeu a zis: „Fiindcă lucrul acesta îl ceri, fiindcă nu ceri* pentru tine nici viață lungă, nici bogății, nici moartea vrăjmașilor tăi, ci ceri pricepere, ca să faci dreptate, *Iac 4:3
12voi* face după cuvântul tău. Îți voi** da o inimă înțeleaptă și pricepută, așa cum n-a fost nimeni înaintea ta și nu se va scula nimeni niciodată ca tine. *1 Ioan 5:14; 1 Ioan 5:15 **1 Imp 4:29; 1 Imp 5:12; 1 Imp 10:24; Ecl 1:16
13Mai mult, îți voi da* și ce n-ai cerut: bogății** și slavă, așa încât în tot timpul vieții tale nu va fi niciun împărat ca tine. *Mat 6:33; Efes 3:20 **1 Imp 4:21; 1 Imp 4:24; 1 Imp 10:23; 1 Imp 10:25; Prov 3:16
14Și, dacă vei umbla în căile Mele, păzind legile și poruncile Mele, cum* a făcut David, tatăl tău, îți voi lungi** zilele.” *1 Imp 15:5 **Ps 91:16; Prov 3:2
15Solomon s-a* deșteptat. Acesta a fost visul. Solomon s-a întors la Ierusalim și s-a înfățișat înaintea chivotului legământului Domnului. A adus arderi-de-tot și jertfe de mulțumire și a dat un ospăț** tuturor slujitorilor lui. *Gen 41:7 **Gen 40:20; 1 Imp 8:65; Estera 1:3; Dan 5:1; Marc 6:21
16Atunci au venit două femei curve la împărat și s-au înfățișat* înaintea lui. *Num 27:2
17Una din femei a zis: „Rogu-mă, domnul meu, eu și femeia aceasta locuiam în aceeași casă și am născut lângă ea în casă.
18După trei zile, femeia aceasta a născut și ea. Locuiam împreună, niciun străin nu era cu noi în casă, nu eram decât noi amândouă.
19Peste noapte, fiul acestei femei a murit, pentru că se culcase peste el.
20Ea s-a sculat pe la mijlocul nopții, a luat pe fiul meu de lângă mine, pe când dormea roaba ta, și l-a culcat la sânul ei, iar pe fiul ei, care murise, l-a culcat la sânul meu.
21Dimineața, m-am sculat să dau țâță copilului, și iată că era mort. M-am uitat cu luare aminte la el dimineața, și iată că nu era fiul meu pe care-l născusem.”
22Cealaltă femeie a zis: „Ba nu; fiul meu este cel viu, iar fiul tău e cel mort.” Dar cea dintâi a răspuns: „Ba nicidecum! Fiul tău este cel mort, iar fiul meu este cel viu.” Așa au vorbit ele înaintea împăratului.
23Împăratul a zis: „Una zice: ‘Fiul meu este cel viu, iar fiul tău este cel mort.’ Și cealaltă zice: ‘Ba nicidecum! Fiul tău este cel mort, iar fiul meu este cel viu.’”
24Apoi a adăugat: „Aduceți-mi o sabie.” Au adus o sabie înaintea împăratului.
25Și împăratul a zis: „Tăiați în două copilul cel viu și dați o jumătate uneia și o jumătate celeilalte.”
26Atunci, femeia al cărei copil era viu a simțit că i* se rupe inima pentru copil și a zis împăratului: „Ah, domnul meu, dă-i mai bine ei copilul cel viu și nu-l omorî!” Dar cealaltă a zis: „Să nu fie nici al meu, nici al tău; tăiați-l!” *Gen 43:30; Isa 49:15; Ier 31:20; Osea 11:8
27Și împăratul, luând cuvântul, a zis: „Dați celei dintâi copilul cel viu și nu-l omorâți. Ea este mama lui.”
28Tot Israelul a auzit de hotărârea pe care o rostise împăratul. Și s-au temut de împărat, căci au văzut că înțelepciunea* lui Dumnezeu era în el, povățuindu-l în judecățile lui. *1 Imp 3:9; 1 Imp 3:11; 1 Imp 3:12