1Au stat trei ani liniştiţi, fără să fie război între Siria şi Israel.
2În anul al treilea, Iosafat*, împăratul lui Iuda, s-a coborât la împăratul lui Israel.*2 Cron 18:2
3Împăratul lui Israel a zis slujitorilor săi: „Ştiţi că Ramot din* Galaad este al nostru. Şi noi stăm fără grijă, în loc să-l luăm înapoi din mâinile împăratului Siriei.”*Deut 4:43
4Şi a zis lui Iosafat: „Vrei să vii cu mine să luptăm împotriva Ramotului din Galaad?” Iosafat a răspuns împăratului lui Israel: „Eu* voi fi ca tine, poporul meu ca poporul tău, caii mei ca ai tăi.”*2 Imp 3:7
5Apoi Iosafat a zis împăratului lui Israel: „Întreabă acum, te rog, cuvântul Domnului.”
6Împăratul lui Israel a strâns* pe proroci, în număr de aproape patru sute, şi le-a zis: „Să merg să lupt împotriva Ramotului din Galaad sau să mă las?” Şi ei au răspuns: „Suie-te şi Domnul îl va da în mâinile împăratului.”*1 Imp 18:19
7Dar Iosafat* a zis: „Nu mai este aici niciun proroc al Domnului, ca să-L putem întreba?”*2 Imp 3:11
8Împăratul lui Israel a răspuns lui Iosafat: „Mai este un om prin care am putea să întrebăm pe Domnul, dar îl urăsc, căci nu-mi proroceşte nimic bun, nu proroceşte decât rău: este Mica, fiul lui Imla.” Şi Iosafat a zis: „Să nu vorbească împăratul aşa!”
9Atunci, împăratul lui Israel a chemat un dregător şi a zis: „Trimite şi adu îndată pe Mica, fiul lui Imla.”
10Împăratul lui Israel şi Iosafat, împăratul lui Iuda, şedeau, fiecare pe scaunul lui de domnie, îmbrăcaţi cu hainele lor împărăteşti, în locul de la intrarea porţii Samariei. Şi toţi prorocii proroceau înaintea lor.
11Zedechia, fiul lui Chenaana, îşi făcuse nişte coarne de fier şi a zis: „Aşa vorbeşte Domnul: ‘Cu coarnele acestea vei bate pe sirieni până îi vei nimici.’”
12Şi toţi prorocii proroceau la fel, zicând: „Suie-te la Ramot din Galaad! Căci vei izbândi şi Domnul îl va da în mâinile împăratului.”
13Solul care se dusese să cheme pe Mica i-a vorbit aşa: „Iată că prorocii, într-un glas, prorocesc bine împăratului; să fie dar şi cuvântul tău ca al fiecăruia din ei! Vesteşte-i bine!”
14Mica a răspuns: „Viu este Domnul că voi vesti ce-mi* va spune Domnul.”*Num 22:38
15Când a ajuns la împărat, împăratul i-a zis: „Mica, să mergem să luptăm împotriva Ramotului din Galaad sau să ne lăsăm?” El a răspuns: „Suie-te, căci vei izbândi şi Domnul îl va da în mâinile împăratului.”
16Şi împăratul i-a zis: „De câte ori trebuie să te pun să juri că nu-mi vei spune decât adevărul în Numele Domnului?”
17Mica a răspuns: „Văd* tot Israelul risipit pe munţi, ca nişte oi care n-au păstor. Şi Domnul zice: ‘Oamenii aceştia n-au stăpân; să se întoarcă fiecare acasă în pace.’”*Mat 9:36
18Împăratul lui Israel a zis lui Iosafat: „Nu ţi-am spus că el nu proroceşte nimic bun despre mine, ci proroceşte numai rău?”
19Şi Mica a zis: „Ascultă dar cuvântul Domnului! Am văzut* pe Domnul stând pe scaunul Lui de domnie şi toată oştirea** cerurilor stând lângă El, la dreapta şi la stânga Lui.*Isa 6:1; Dan 7:9 **Iov 1:6; Iov 2:1; Ps 103:20; Ps 103:21; Dan 7:10; Mat 18:10; Evr 1:7; Evr 1:14
20Şi Domnul a zis: ‘Cine va amăgi pe Ahab ca să se suie la Ramot din Galaad şi să piară acolo?’ Şi au răspuns unul într-un fel, altul într-altul.
21Şi un duh a venit şi s-a înfăţişat înaintea Domnului şi a zis: ‘Eu îl voi amăgi.’
22Domnul i-a zis: ‘Cum?’ ‘Voi ieşi’, a răspuns el, ‘şi voi fi un duh de minciună în gura tuturor prorocilor lui.’ Domnul a zis: ‘Îl vei* amăgi şi-ţi vei ajunge ţinta; ieşi şi fă aşa!’*Jud 9:23; Iov 12:16; Ezec 14:9; 2 Tes 2:11
23Şi acum*, iată că Domnul a pus un duh de minciună în gura tuturor prorocilor tăi care sunt de faţă. Dar Domnul a hotărât lucruri rele împotriva ta.”*Ezec 14:9
24Atunci, Zedechia, fiul lui Chenaana, apropiindu-se, a lovit pe Mica peste obraz şi a zis: „Pe unde* a ieşit Duhul Domnului din mine ca să-ţi vorbească?”*2 Cron 18:23
25Mica a răspuns: „Vei vedea în ziua când vei umbla din odaie în odaie ca să te ascunzi.”
26Împăratul lui Israel a zis: „Ia pe Mica, du-l la Amon, mai-marele cetăţii, şi la Ioas, fiul împăratului,
27şi să le spui: ‘Aşa vorbeşte împăratul: «Puneţi pe omul acesta la închisoare şi hrăniţi-l cu pâinea şi cu apa întristării până când mă voi întoarce în pace.»’”
28Şi Mica a zis: „Dacă te vei întoarce în pace, Domnul n-a* vorbit prin mine.” Apoi a mai zis: „Auziţi, popoare toate.”*Num 16:29; Deut 18:20
29Împăratul lui Israel şi Iosafat, împăratul lui Iuda, s-au suit la Ramot din Galaad.
30Împăratul lui Israel a zis lui Iosafat: „Vreau să-mi schimb* hainele ca să merg la luptă, dar tu îmbracă-te cu hainele tale împărăteşti.” Şi împăratul lui Israel şi-a schimbat hainele şi s-a dus la luptă.*2 Cron 35:22
31Împăratul Siriei dăduse următoarea poruncă celor treizeci şi două de căpetenii ale carelor lui: „Să nu vă luptaţi nici cu cei mici, nici cu cei mari, ci să vă luptaţi numai cu împăratul lui Israel.”
32Când au zărit căpeteniile carelor pe Iosafat, au zis: „Negreşit, acesta este împăratul lui Israel.” Şi s-au apropiat de el să-l lovească. Iosafat a scos* un ţipăt.*2 Cron 18:31; Prov 13:20
33Căpeteniile carelor, văzând că nu este împăratul lui Israel, s-au depărtat de el.
34Atunci, un om a tras cu arcul la întâmplare şi a lovit pe împăratul lui Israel la încheietura platoşei. Împăratul a zis cărăuşului său: „Întoarce şi scoate-mă din câmpul de bătaie, căci sunt greu rănit.”
35Lupta a fost din ce în ce mai crâncenă în ziua aceea. Împăratul a stat drept în carul lui în faţa sirienilor şi seara a murit. Sângele a curs din rană înăuntrul carului.
36La apusul soarelui, s-a strigat prin toată tabăra: „Să plece fiecare în cetatea lui şi să plece fiecare în ţara lui,
37căci a murit împăratul.” S-au întors la Samaria şi împăratul a fost îngropat la Samaria.
38Când au spălat carul în iazul Samariei, câinii au lins sângele lui Ahab, şi curvele s-au scăldat în el, după* cuvântul pe care-l spusese Domnul.*1 Imp 21:19
39Celelalte fapte ale lui Ahab, tot ce a făcut el, casa* de fildeş pe care a zidit-o şi toate cetăţile pe care le-a zidit nu sunt scrise oare în Cartea Cronicilor împăraţilor lui Israel?*Amos 3:15
40Ahab a adormit cu părinţii săi. Şi, în locul lui, a domnit fiul său Ahazia.
41Iosafat*, fiul lui Asa, a început să domnească peste Iuda în al patrulea an al lui Ahab, împăratul lui Israel.*2 Cron 20:31
42Iosafat era de treizeci şi cinci de ani când s-a făcut împărat şi a domnit douăzeci şi cinci de ani la Ierusalim. Mama sa se numea Azuba, fata lui Şilhi.
43El a umblat* în toată calea tatălui său, Asa, şi nu s-a abătut deloc de la ea, făcând ce este plăcut înaintea Domnului. Numai că înălţimile** n-au fost îndepărtate: poporul tot mai aducea jertfe şi tămâie pe înălţimi.*2 Cron 17:3 **1 Imp 14:23; 1 Imp 15:14; 2 Imp 12:3
44Iosafat* a trăit în pace cu împăratul lui Israel.*2 Cron 19:2; 2 Cor 6:14
45Celelalte fapte ale lui Iosafat, isprăvile şi războaiele lui nu sunt scrise oare în Cartea Cronicilor împăraţilor lui Iuda?
46El a scos din ţară pe sodomiţii* care mai rămăseseră de pe vremea tatălui său, Asa.*1 Imp 14:24; 1 Imp 15:12
47În Edom* nu era împărat pe atunci: cârmuia un dregător.*Gen 25:23; 2 Sam 8:14; 2 Imp 3:9; 2 Imp 8:20
48Iosafat* a** făcut corăbii din Tars ca să meargă la Ofir să aducă aur, dar† nu s-au dus, căci corăbiile s-au sfărâmat la Eţion-Gheber††.*2 Cron 20:35 **1 Imp 10:22 †2 Cron 20:37 ††1 Imp 9:26
49Atunci, Ahazia, fiul lui Ahab, a zis lui Iosafat: „Vrei ca slujitorii mei să meargă împreună cu ai tăi pe corăbii?” Dar Iosafat n-a voit.
50Iosafat* a adormit cu părinţii săi şi a fost îngropat cu părinţii săi în cetatea tatălui său David. Şi în locul lui a domnit fiul său Ioram.*2 Cron 21:1
51Ahazia*, fiul lui Ahab, a început să domnească peste Israel la Samaria, în al şaptesprezecelea an al lui Iosafat, împăratul lui Iuda. A domnit doi ani peste Israel.*1 Imp 22:40
52El a făcut ce este rău înaintea Domnului şi a umblat în calea* tatălui său şi în calea mamei sale şi în calea lui Ieroboam, fiul lui Nebat, care făcuse pe Israel să păcătuiască.*1 Imp 15:26
53A slujit* lui Baal şi s-a închinat înaintea lui şi a mâniat pe Domnul Dumnezeul lui Israel, cum făcuse şi tatăl său.*Jud 2:11; 1 Imp 16:31